Sari la conținut

Ai mâncărimi intense în sarcină, mai ales noaptea? Când poate fi vorba despre colestază intrahepatică

Mâncărimile pielii sunt frecvente în sarcină și, de cele mai multe ori, apar din cauza modificărilor hormonale, a uscăciunii pielii sau a întinderii acesteia pe măsură ce abdomenul crește. Există însă un tip de mâncărime care nu trebuie ignorat: pruritul intens, care se accentuează noaptea, mai ales la nivelul palmelor și tălpilor, fără să existe o erupție pe piele.

Acesta poate fi un semn al colestazei intrahepatice de sarcină, o afecțiune hepatică ce necesită evaluare medicală rapidă. Deși majoritatea gravidelor care au mâncărimi nu suferă de această boală, identificarea ei este importantă, deoarece formele severe pot crește riscul unor complicații pentru bebeluș.

Dacă mâncărimile sunt puternice, te trezesc noaptea sau îți afectează palmele și tălpile, contactează medicul obstetrician sau mergi la camera de gardă a maternității, fără să aștepți următorul control prenatal.

Ce este colestaza intrahepatică de sarcină și de ce apare

Colestaza intrahepatică de sarcină este o afecțiune în care funcționarea ficatului este influențată de sarcină, iar acizii biliari se acumulează în sânge. Aceștia sunt produși de ficat și contribuie la digestia grăsimilor, însă concentrațiile crescute pot fi asociate cu riscuri pentru făt.

Boala apare cel mai frecvent în trimestrul al treilea, de obicei după săptămâna 28, dar se poate manifesta și mai devreme. Cauzele nu sunt pe deplin elucidate. Modificările hormonale, predispoziția genetică și anumiți factori de mediu pot contribui la apariția ei.

Potrivit Colegiului Regal al Obstetricienilor și Ginecologilor din Marea Britanie (RCOG), colestaza afectează aproximativ 7 din 1.000 de gravide în Regatul Unit. Frecvența diferă însă între populații, astfel că această estimare nu trebuie considerată automat valabilă și pentru România.

Cum recunoști mâncărimile care pot indica o problemă hepatică

Principalul simptom este mâncărimea pielii, care poate varia de la un disconfort ușor la o senzație intensă, persistentă. Unele gravide o resimt pe întregul corp, în timp ce altele observă că este mai pronunțată la nivelul palmelor și tălpilor.

Un indiciu caracteristic este agravarea simptomelor în timpul nopții. Mâncărimea poate deveni atât de supărătoare încât afectează somnul. Spre deosebire de multe afecțiuni dermatologice, colestaza nu provoacă, în mod obișnuit, o erupție cutanată propriu-zisă. Pot apărea totuși zgârieturi și leziuni cauzate de scărpinat.

Mai rar, gravida poate observa îngălbenirea pielii sau a albului ochilor, semn cunoscut sub numele de icter.

Nu orice mâncărime înseamnă colestază. Eczema, uscăciunea pielii și erupțiile specifice sarcinii pot provoca simptome asemănătoare. Despre afecțiunile dermatologice care pot apărea în această perioadă poți citi și în articolul Mâncărimi ale pielii în timpul sarcinii (II).

Totuși, localizarea mâncărimii sau absența unei erupții nu sunt suficiente pentru stabilirea diagnosticului. Sunt necesare analize de sânge.

Ce analize sunt necesare pentru diagnostic

Dacă medicul suspectează colestaza intrahepatică, va recomanda determinarea acizilor biliari serici și analize pentru evaluarea funcției hepatice, inclusiv transaminazele.

Concentrația acizilor biliari este esențială atât pentru diagnostic, cât și pentru evaluarea riscurilor. Conform clasificării RCOG, colestaza poate fi ușoară, atunci când valorile maxime sunt între 19 și 39 µmol/L, moderată între 40 și 99 µmol/L și severă la valori de cel puțin 100 µmol/L.

Un aspect care poate crea confuzie este faptul că mâncărimile pot apărea cu zile sau chiar săptămâni înainte ca analizele să devină anormale. Prin urmare, dacă primele rezultate sunt normale, dar simptomele persistă și nu există o altă explicație, medicul poate recomanda repetarea investigațiilor.

Nici intensitatea mâncărimilor nu arată cu precizie cât de severă este boala. O gravidă cu simptome foarte supărătoare nu are neapărat valori mai mari ale acizilor biliari decât una cu simptome moderate.

Ce riscuri există pentru bebeluș

Majoritatea femeilor diagnosticate cu colestază intrahepatică au o evoluție favorabilă și nasc copii sănătoși. Riscurile depind însă de concentrația acizilor biliari, de vârsta sarcinii și de prezența altor complicații.

Colestaza este asociată cu o probabilitate mai mare de naștere prematură și de prezență a meconiului în lichidul amniotic. În formele severe, poate crește și riscul de moarte fetală intrauterină.

RCOG arată că, în cazul colestazei ușoare, fără alți factori de risc, probabilitatea de moarte fetală nu este diferită de cea a unei sarcini fără colestază. În schimb, la valori ale acizilor biliari de cel puțin 100 µmol/L, riscul crește semnificativ, în special după 36 de săptămâni.

Aceste diferențe explică de ce diagnosticul nu trebuie să provoace automat panică, dar nici să fie ignorat. Medicul stabilește conduita în funcție de rezultatele analizelor și de particularitățile fiecărei sarcini.

Colestaza poate fi asociată și cu o probabilitate mai mare de preeclampsie sau diabet gestațional. Despre o altă complicație care necesită recunoașterea rapidă a simptomelor poți citi în articolul Durerile de cap în sarcină. Când poate fi vorba despre preeclampsie.

Cum se tratează colestaza și când poate fi recomandată nașterea

După confirmarea diagnosticului, gravida este monitorizată de medicul obstetrician, care poate recomanda repetarea analizelor și controale suplimentare.

Pentru ameliorarea simptomelor poate fi prescris acid ursodeoxicolic. Acesta poate reduce într-o anumită măsură mâncărimile, dar nu s-a demonstrat că previne moartea fetală intrauterină. Cremele emoliente, dușurile răcoroase și hainele lejere pot contribui la confort, fără să trateze însă cauza hepatică.

În anumite situații, medicul poate recomanda programarea nașterii înainte de termenul estimat. Momentul depinde în special de nivelul acizilor biliari și de existența altor factori de risc. De exemplu, recomandările RCOG prevăd că, în formele severe, poate fi indicată nașterea planificată la 35–36 de săptămâni, în timp ce formele mai ușoare permit adesea continuarea sarcinii pentru mai mult timp.

Diagnosticul de colestază nu înseamnă automat că este necesară o operație cezariană. Inducerea travaliului poate fi o opțiune, în funcție de evaluarea obstetricală.

Dacă observi că bebelușul se mișcă mai puțin decât de obicei sau că tiparul mișcărilor s-a schimbat, mergi imediat la maternitate, indiferent de rezultatele analizelor.

Ce se întâmplă după naștere

În majoritatea cazurilor, mâncărimile se ameliorează rapid după naștere, iar valorile analizelor hepatice revin treptat la normal. La controlul postnatal, de regulă în jurul a șase săptămâni, medicul trebuie să verifice dispariția simptomelor și normalizarea analizelor.

Femeile care au avut colestază intrahepatică prezintă un risc mai mare de a dezvolta aceeași afecțiune într-o sarcină viitoare. De aceea, este bine să îi comunici medicului acest antecedent încă de la începutul următoarei sarcini.

Mâncărimile din sarcină sunt, de cele mai multe ori, inofensive. Dar atunci când devin intense, se agravează noaptea sau afectează palmele și tălpile, nu trebuie tratate doar ca un disconfort al pielii. Un consult și câteva analize pot identifica la timp o afecțiune care necesită monitorizare atentă.


Articole relationate
Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat
    Abonează-te la newsletter

    adevarul.ro

    click.ro

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!


    ego.ro

    caloria.ro

    zooland.ro