Un nou studiu arată că microbiomul intestinal al bebelușilor nu este influențat de compoziția microbiomului vaginal al mamei

Pentru mult timp, s-a crezut că modul de naștere și, implicit, expunerea nou-născuților la microbiomul vaginal al mamei lor în timpul nașterii afectează foarte mult dezvoltarea microbiomului intestinal al bebelușilor. Pentru a testa validitatea științifică a acestei presupuneri, o echipă de cercetători canadieni a publicat acum un studiu în Frontiers in Cellular and Infection Microbiology, în care a examinat efectul compoziției microbiomului vaginal matern asupra dezvoltării microbiomului scaunului sugarilor la 10 zile de la naștere și, ulterior, la 3 luni.

„Contrar a ceea ce se știa, compoziția microbiomului vaginal matern nu influențează substanțial microbiomul scaunului sugarului la începutul vieții”, a spus dr. Deborah Money, profesor de obstetrică și ginecologie la Universitatea din British Columbia și autor corespondent al studiului. „Se pare că expunerea la microbiota vaginală maternă în momentul nașterii vaginale nu influențează microbiomul scaunului sugarului”.

Imprevizibilul microbiom intestinal al bebelușilor

În vederea efectuării studiului, care este unul dintre cele mai de aploare studii mamă-sugar până în prezent, cercetătorii au recrutat mai mult de 600 de femei canadiene care plănuiau să nască atât pe cale vaginală, cât și prin cezariană. Probele vaginale materne au fost colectate înainte de naștere, iar cele din scaunul bebelușilor au fost recoltate în 72 de ore de la naștere, precum și la 10 zile și la trei luni după naștere.
Oamenii de știință au descoperit că, indiferent de modul de naștere și de expunerea concomitentă la microbiomul matern, compoziția microbiomului vaginal al mamei nu prezice compoziția microbiomului scaunului bebelușilor.

„Din acest studiu și din alte lucrări ulterioare, am reușit să arătăm că transferul bacteriilor vaginale în intestinul sugarului este limitat și că microbiomul vaginal matern nu contribuie în mare măsură la comunitatea bacteriană care se dezvoltă în intestinul unui copil după naștere”, a spus Scott Dos Santos, Ph.D. candidat la Universitatea din Saskatchewan, care a condus munca de laborator și analiza datelor. „Dimpotrivă, alte surse materne, cum ar fi laptele matern și expunerea la mediu, joacă probabil un rol mult mai important”.

Echipa de cercetare desfășoară activități suplimentare pentru a analiza microbiomul laptelui matern și a înțelege mai bine relația acestuia cu microbiomul intestinal al sugarilor.

Utilizarea antibioticelor poate explica, totuși, discrepanțele microbiomului

Cu toate acestea, atât la 10 zile, cât și la trei luni, oamenii de știință au descoperit unele diferențe semnificative în compoziția microbiomului, în funcție de tipul de naștere. Pentru a investiga modul în care acestea ar putea fi explicate, au analizat factorii clinici. „Diferențele pe care le-am găsit între compoziția microbiomului scaunului sugarilor în funcție de modul de naștere la începutul vieții par să fie influențate în principal de expunerea la antibiotice în timpul nașterii”, a explicat Money.

Evaluarea de către cercetători a utilizării antibioticelor nu a infirmat constatarea că microbiomul vaginal matern nu este predictiv pentru compoziția microbiomului scaunului sugarului.

Mai multe date, pentru rezultate solide

Participanții la studiu au fost recrutați din trei spitale din Columbia Britanică, pentru a asigura o populație mare, diversă din punct de vedere socio-demografic și multi-etnic. De asemenea, a fost esențial să recrutăm suficiente persoane care plănuiau să nască pe cale vaginală sau prin cezariană, pentru a asigura participanții adecvați pentru ambele grupuri de interes.

Cercetătorii au subliniat, de asemenea, limitările studiului: „Nu am planificat și nici nu am colectat mostre de microbiom de scaun matern, așa că nu putem trage concluzii în acest sens ca influență”, a subliniat Money.

Sursa