Sari la conținut

Copilul preferat

Ai mai multi copii? Ai un copil preferat? Intrebarea este dificila si putin parinti recunosc ca au (daca au) un copil preferat si chiar si atunci o fac cu greutate. Celalalt aspect este acela ca daca parintii neaga preferinta pentru unul dintre frati, copiii sesizeaza diferentele de atitudine.

Intr-un studiu care apare in revista Child Development, cercetatori condusi de Jennifer Jenkins, profesor de dezvoltare umana si psihologie aplicata la Universitatea din Toronto, au descris ceea ce ei numesc parintele diferential, adica parintele (parintii) care au atitudini diferite fata de comportamentul copiilor lor.

Cand parintii raspund cu un feedback pozitiv, si isi incurajeaza mai mult un copil, transmitand mesaje negative altuia, copilul dezavantajat poate dezvolta probleme de comportament, poate avea o relatie din ce in ce mai dificila cu parintii sai si probleme serioase de adaptare la lume si societate. Jenkins si colegii sai au fost interesati de modul in care atitudinea parintilor se manifesta diferit, dar si de modul in care fratii sunt afectati.

Studiul a privit un numar de 400 de familii din Canada, fiecare cu doi pana la patru copii. Ei au cerut mamelor sa interactioneze normal cu copiii, dar le-au cerut mamelor sa povesteasca despre fiecare copil in parte in tipm ce priveau o fotografie de familie, cu toti membri acesteia.

Lectii de la copii, pentru oamenii mari

In general, copiii tratati negativ tind sa arate mai multe problemelor emotionale decat fratii tratati pozitiv, dar este cert faptul ca toti copiii, indiferent daca fac parte dintre preferati sau nu au avut probleme emotionale. Initial s-a crezut ca doar copilul defavorizat are probleme, dar studiul a probat faptul ca toti copii au probleme emotionale.
 

 

"Uneori, mamele sunt foarte asemanatoare in atitudine cu copiii lor, sunt echilibrate si impartiale si reusesc sa-i aseze pe pozitii de egalitate raportat la nevoile si varsta lor. In replica exista mame care trateaza cu foarte mare diferenta copiii lor si asta nu doar din cazua nevoilor acestora. Un tip de atentie are nevoie un copil de un an si alt tip de ingrijire si afectiune un copil de 3 ani sau mai mare.

Al doilea copil

Deoarece parintii rareori recunosc sau pot descrie atutudinile diferite pe care le au fata de copiii lor, oamenii de stiinta au incercat sa afle care sunt motivele pentruc care parintii sunt inegali si sa stabileasca ce ii face sa faca diferente intre copiii lor. S-a stabilit ca mamele si provin din familii instabile au mai multe date pentru a-si trata copiii diferit, comparativ cu mamele care au crescut in familii echilibrate. S-a dovedit ca femeile care au suferit depresii post-natale au avut tendinta de a trata diferit copii.
 

 

In ceea ce-i priveste pe copii, acestia percep tratamentul diferentiat ca fiind abuziv. "Copilul are un simt al dreptatii si echilibrului foarte dezvoltat. Acesta se pierde pe masura ce inaintam in varsta si uneori si din cauza atitudinii parintilor. Copilul nedreptatit simte nedreptata si are un sentiment acut de inconfort emotional", spune Jenkins. "Atitudinea parintilor aduce prejudicii relatiei dintre frati, iar acesta este pasul care strica toata dinamica familiei", mai spune specialistul.

Interesant este ca fratii pot accepta ca unul dintre ai are nevoie de o atentie speciala, si pot sa contribuie la aceasta, cu o singura conditie: sa exista o comunicare deschisa intre ei si parinti.

Articole relationate
Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat
    Abonează-te la newsletter

    adevarul.ro

    click.ro
    ..

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!