Eram disperați după o vacanță. Atât de disperați încât am plecat ca niciodată: cu avionul cu ambii copii, inclusiv bebelușul de 4 luni, cu mine și cu fata cea mare pe antibiotic și în niște orașe în care, pe toată perioada sejurului, se anunțau ploi torențiale!
Atât de disperați eram să evadăm. Și… paradoxal… a fost cu totul altfel de cât ne-am așteptat.
Hai să vă povestesc pe larg.
Am vrut să evadăm. Eu visam la o săptămână de huzureală la all-inclusive în Turcia. N-am găsit nimic convenabil pentru noi, așa că am renunțat la idee. Dar sămânța vacanței se înfiripase în noi, așa că soața a continuat căutările.
Și a găsit ceva în buget: zburăm la Milano, vizităm și Verona și Veneția, stăm 5 zile. Și îi îndeplinim și Sophiei o dorință: să vadă cum e cu gondola pe canalele venețiene.
Bun!
Cazare
A luat repede biletele și n-am mai avut cale de întoarcere. A căutat și hoteluri și aia a fost. Ne-am cazat doar la hoteluri de 4 stele. Considerați-o o fiță, dar cu bebelușul după noi, nu m-aș fi cazat la hoteluri mai puțin confortabile. Și chiar și așa, am simțit că era loc de mai bine. În Italia, hotelurile de 4 stele sunt la limita inferioară a serviciilor standard pentru acest nivel. N-am avut papuci și halate, dar cel mai rău a fost că în niciun hotel nu am avut căldură! Mda, cică ar fi o lege locală care le interzice să mai consume energie pe căldură în luna Mai. Principiul e fain, mno să protejăm planeta, dar noi am nimerit niște seri mai răcoroase și nu puteam să ne jucăm cu confortul bebelușului. Așa că am stat cu aerotermenele mobile pornite. Acolo unde au avut să ne ofere, pentru că am avut și un hotel în care nici măcar nu auziseră de astfel de dispozitive.
Deci sună nașpa vacanța noastră până acum, nu? Stai să vezi în continuare.
