M-am îmbolnăvit când alăptam, cea mai proastă perioadă pentru o mamă cu bebelușul la purtător. Am luat/făcut o răceală zdravănă, îmi curgeau ochii și nasul, tușeam de ziceai că îmi scuip plămânii și tot aparatul respirator afară. Părerile, care mai de care mai avizate: gata cu alăptarea, lasă copilul din brațe etc. Eu nu și nu, cu masca pe față și cu tratament homeopat, am continuat să îmi văd de treabă, până mi-a trecut. Dar cred că știți și voi cu ce eforturi. Adevărul e că rufele, casa și mâncarea mai pot fi puse pe modul de așteptare, când te simți rău și ești bolnavă, pentru scurt timp, e drept. Dar copiii, ce facem cu ei? Mai ales cu cei mici? Care sunt complet dependenți de noi, care nu știu că pe mami o doare spatele, capul, varsă sau are dureri de burtă, care o țin mai mult pe la baie decât alături de ei. Pentru mine, nu e momentul acum să ma îmbolnăvesc!
Niciodată nu e momentul pentru o mamă să fie bolnavă
Când mi se îmbolnăvi bărbatul și aveam deja 2 prunci, prea plăcut nu a fost pentru noi. Vorba aia, a dispărut o mână de lucru din casă și nu una oarecare.
