Prima săptămână din august este numită și săptămâna alăptării. Adică este dedicată celor care își hrănesc copii la sân. Asta înseamnă alăptarea. Este săptămâna în care mamelor, dar și viitoarelor mame, li se spune cât de important e să își alăpteze bebelușii.
Ce mi-aș dori eu ENORM este ca în această săptămână a alăptării să vorbim și despre mamele care nu alăptează. Despre acele mame care nu (mai) pot alăpta, mai exact. Să se vorbească despre ele nu ca despre acele vrăjitoare care trebuie puse pe rug și arse pentru că nu (mai) alăptează.
Cele care ALEG să nu alăpteze nu întră în discuție. Este alegerea lor. Una conștientă și asumată. Trebuie să le-o respectăm și să nu le acuzăm pentru alegerea făcută! Dar cele care nu pot alăpta, deși își doresc enorm să o facă, nu au și ele dreptul să fie băgate în seamă?
Din câte am observat eu, în cei peste 8 ani de când am devenit mamă, alăptarea asta e motiv de zâzanie mare între (unele) mame. Și zău că nu înțeleg de ce! În concepția mea, mamele sunt acelea care trebuie să îi învețe pe copii ce e iubirea, iertarea, toleranța. Însă, fix (unele dintre) ele se transformă în fiare și atacă fără drept de apel. De ce? De ce să le răstignești pe cele care nu alăptează? Cu ce sunt mai prejos cele care nu alăptează? Cu ce sunt mai presus cele care alăptează și le împroașcă cu venin pe cele care nu le urmează exemplul?
”Nu trebuie să le desconsiderăm pe mamele care nu și-au alăptat copiii. NU sunt cu nimic mai prejos decât cele care au alăptat bebelușii”. Nu o spun eu, ci a spus-o cât de poate de tare și de clar un medic. Valeria Herdea, medic de familie, președinte AREPMF, a transmis acest mesaj în fața a sute de părinți, formatori de opinii, veniți la ”Social Media for Parents”, întâlnirea anuală a bloggerilor de parenting, organizată de Evensys.
(...)
