Adela Popescu a povestit pe blogul personal cum este viața în formula de patru, la trei săptămâni de la apariția noului membru al familiei: micuțul Andrei.
Actrița recunoaște că, deși este mult mai relaxată decât după prima sarcină, știind ce presupune alăptarea și schimbările prin care trece un bebeluș aproape zilnic, se simte, totuși, foarte stresată din cauza faptului că nu știe cum să gestioneze relația cu Alexandru și nici oboseala cauzată de nopțile nedormite.
Nu m-am mai panicat când a regurgitat, când a sughițat, când i-a fugit un ochișor. Alăptarea a decurs mai bine încă de la început, o dată pentru că eu știam deja care sunt pozițiile corecte, cum trebuie să îl ajut să se atașeze bine, apoi pentru că el a fost un pic mai mare la naștere, cu 300 gr, ceea ce cred că a contat la forță și determinarea cu care mânca. #grasutu
Mărturisesc că două aspecte mă speriau încă: gestionarea relației cu Alexandru și nopțile nedormite.
Dar am să o iau pe rând.
În vizita pe care ne-a făcut-o la maternite, Alexandru s-a purtat frumos cu bebelușul, i-a zâmbit, s-a uitat plin de curiozitate la el, însă nu a părut prea marcat de apariție.
Și-a continuat discuțiile cu noi despre peștișori, a vrut să o vadă pe doctorița mea, să îmi mănânce mâncarea abia adusă în salon. #manancaderupe
Acasă lucrurile nu au părut să se schimbe până a doua zi când nu a mai vrut să plece de grădiniță și a treia zi, când după o vizită la mamaie, a spus că dorește să doarmă acolo. Lucru care nu se mai întâmplase până atunci.
Știu că m-a sunat Radu să îmi spună că nu e chip să plece cu el și să îl sfătuiesc ce ar trebui să facă.
Eram cu asta mic în brațe și m-a bușit plânsul. #hormonii
Nu voiam să sufere și mă obseda gândul că poate nu vom știi cum să îl ajutăm să depășească cu bine perioada asta dificilă.
Aveam de ales în a-l lăsa acolo, într-un loc pe care și l-a ales drept refugiu și în care se simțea în continuare cel mai important, sau în a insista să vină acasă, dându-i lui sentimentul că e foarte dorit și că în niciun caz nouă nu ne e indiferent dacă mai este sau nu în casă alături se noi.
Am optat pentru a doua variantă și cred că am procedat corect.
Acestea au fost cele două momente delicate de până acum și mărturisesc că aș vrea să fie și ultimele, deși bănuiesc că provocarea adevărată va apărea când Andrei va fi nițel mai mare și mai “prezent”.
Cum procedează, totuși, proaspăta mămică, pentru a crea o conexiune între cei doi frațiori?
Când trebuie să îl schimb, de exemplu, îl întreb pe Alexandru : “Andrei a făcut caca, ce zici, ar fi bine să îl schimb să nu facă buba la funduleț sau să îl las așa? “ Firește că îmi răspunde afirmativ și atunci asistă cu bucurie la proces.
La fel și cu alăptatul. “Oare de ce plânge flatiorul? Crezi că îi e foame? Ce să fac, să îl las să plângă sau să îi dau să pape? ”
Implicându-l în deciziile legate de cel mic am obținut cooperarea lui. #vedempanacan
Cât despre sentimentul de iubire față de mezinul familiei, se pare că “a apărut din prima clipă în care l-am văzut ,asta și pentru că îl născuse în mine profund și adevărat fra’su. Îmi era familiar.
La Alexandru a fost straniu. Știam că e al meu, m-aș fi aruncat în foc să îl apăr, dar dragostea aia blândă ca o mângâiere, așezată, profundă, am simțit-o în timp. #badmom?”
În ceea ce privește relația Adelei cu proaspătul tătic Radu, vă invităm să citiți mai multe pe blogul personal al actriței.
