Trăim într-o epocă în care relațiile se termină mai repede decât se construiesc. Copiii cresc într-o lume în care despărțirile sunt firești, cuplurile par temporare, iar iubirea se confundă adesea cu atracția sau cu nevoia de validare.
Și totuși, copiii noștri au nevoie să învețe că iubirea adevărată există — doar că nu arată mereu ca în filme.
Citește și Efectele divorțului asupra bebelușilor și copiilor. Cum să îi ajuți, în funcție de vârsta lor
Copiii învață iubirea din felul în care îi iubim, nu din ce le spunem despre ea
Un copil nu învață ce e iubirea din povești sau din discursuri morale, ci din felul în care o simte în propria familie.
Din felul în care părinții se privesc, se ascultă, se contrazic, se împacă.
Din modul în care e ascultat atunci când greșește sau din felul în care e consolat când plânge.
Pentru copil, iubirea e o experiență, nu o definiție.
Când e certat cu blândețe, învață că iubirea poate corecta fără să umilească.
Când e îmbrățișat fără motiv, învață că iubirea nu se câștigă, ci se oferă.
Când vede părinții discutând onest chiar și despre lucrurile dificile, învață că iubirea nu e liniște permanentă, ci curajul de a rămâne aproape.
Iubirea sănătoasă nu înseamnă perfecțiune
Mulți părinți se tem că divorțul sau conflictele din cuplu îi vor răni copilul iremediabil. Dar nu ruptura în sine e cea mai dureroasă — ci tăcerea, minciuna sau tensiunea prelungită.
Copiii pot înțelege despărțirea, dar nu pot înțelege falsul.
Ceea ce îi afectează nu este faptul că părinții nu mai sunt împreună, ci faptul că nu mai știu să se respecte.
A-l învăța pe copil ce e iubirea nu înseamnă să-i arăți o relație fără greșeli, ci să-l lași să vadă cum arată reparația:
cum se cere iertare, cum se oferă o a doua șansă, cum se păstrează demnitatea și bunătatea chiar și când nu mai e „noi”.
Cum poți vorbi despre iubire, concret
-
Povestește despre iubirea ca alegere, nu ca noroc.
Spune-i că iubirea nu e ceva ce ți se întâmplă, ci ceva ce alegi să cultivi zilnic — cu răbdare, respect și vulnerabilitate. -
Arată-i iubirea prin gesturi simple.
Cum îți ții promisiunile, cum spui „mulțumesc”, cum îl asculți până la capăt. Copiii simt autenticitatea din gesturi, nu din teorie. -
Vorbește-i despre limite.
Iubirea nu înseamnă să accepți orice. Înseamnă să știi unde te pierzi și unde te regăsești. -
Nu ascunde suferința.
Dacă treci printr-un divorț sau o despărțire, vorbește cu el despre ce se întâmplă, fără să-l pui între tabere. Spune-i că oamenii se pot iubi și totuși, uneori, trebuie să meargă pe drumuri diferite.
Iubirea ca moștenire
Într-un deceniu al divorțurilor, cel mai valoros dar pe care îl putem lăsa copiilor noștri e un model de iubire care nu rănește.
Nu iubirea care rezistă cu orice preț, ci cea care crește, respectă, repară și, dacă e nevoie, știe să plece fără ură.
Copiii nu au nevoie de părinți perfecți, ci de părinți care iubesc cu adevăr.
Pentru că din iubirea pe care o trăiesc în copilărie își vor scrie, peste ani, propriile povești.
Citește și Cele mai frecvente greșeli pe care părinții le fac după divorț, afectând viața copiilor
