Momentul în care privirile ni se întâlnesc după 8 ore de despărțire e unul dintre preferatele mele. Zâmbesc anticipat doar cu gândul că peste 2 minute îl voi vedea coborând scările de la afterschool. În 99% din zile îmi zâmbește și mă îmbrățișează. Când oricare din elementele astea două lipsește știu că ceva nu e tocmai bine și că mă aflu pe un potențial teren minat.
Nu știu cum sunt copiii voștri când îi luați de la grădiniță, școală sau afterschool, dar Alex are nevoie de foarte puține lucruri când ne revedem:
- să îmi țin promisiunea – Dacă am spus că ajung la ora 16.00 și că vom avea timp de mers în parc înainte să ne întoarcem acasă, musai să mă țin de promisiune. Când mă țin de cuvânt față de el se simte valoros și respectat.
- să nu îl întreb cum a fost la școală sau la afterschool – Îi place să vorbim despre asta, dar preferă întrebările despre cum se simte, dacă a a avut o zi bună, dacă a râs, dacă mâncarea a fost gustoasă. De regulă îl întreb cum a fost ziua lui și asta e suficient să îmi povestească, în câte detalii vrea, ce a făcut și cu cine. Când îl întreb despre el și nu despre școală sau teme se simte văzut, auzit.
(...)
