Constituția spune că învățământul de stat e gratuit. Realitatea din 2026 arată altceva: de la prima zi de școală până la Bacalaureat, fiecare etapă are un preț, iar el crește constant. Am adunat cifrele pe grupe de vârstă, ca să vedem exact unde se duc banii unei familii care își trece copilul, an de an, prin sistemul „gratuit".
6-10 ani: școala primară și prima listă de rechizite
Aici începe partea vizibilă a facturii. Un pachet rezonabil de rechizite pentru clasele primare, fără produse premium, costă între 200 și 350 de lei, dar lista exactă cerută de învățătoare poate schimba mult suma finală. Numai ghiozdanul variază de la 70-90 de lei, la promoție, până la 400 de lei pentru seturile cu accesorii. La acestea se adaugă îmbrăcămintea: un trening pentru orele de sport costă în jur de 100-180 de lei, o pereche de pantofi sport 100-200 de lei, iar cu câteva tricouri și un pantalon în plus, capitolul haine ajunge singur la 300-600 de lei.
Estimările pentru anul școlar în curs arată un buget minim de 370-380 de lei pentru un elev de clase primare, care poate depăși 700 de lei dacă părinții aleg produse de calitate mai bună.
10-14 ani: gimnaziul, unde sumele urcă real
La gimnaziu, costul total al rechizitelor variază între 500 și 1.500 de lei pe elev, în funcție de clasă, de lista cerută de școală și de locul de unde se cumpără produsele. Prețurile de la raft confirmă tendința: un stilou de calitate costă între 33 și 45 de lei, iar un caiet premium ajunge la 7-15 lei bucata, deci și diferența dintre varianta ieftină și cea decentă se simte în buzunar.
Clasa a VIII-a aduce Evaluarea Națională, iar cu ea, meditațiile. O ședință cu un profesor consacrat ajunge la 150-160 de lei. Pentru pregătirea intensivă la două materii, de două ori pe săptămână fiecare, bugetul lunar al unei familii poate ajunge la 1.200-2.000 de lei sau mai mult.
Contrastul devine greu de ignorat aici. Statul plătește profesorii corectori la Evaluarea Națională cu 18 lei pentru fiecare lucrare evaluată, aceeași sumă ca în anii trecuți. Un părinte plătește pentru o singură oră de meditație la aceeași materie, pentru propriul copil, de multe ori mai mult decât primește statul pentru corectarea unei lucrări întregi.
14-18 ani: liceul și goana spre Bacalaureat
La liceu, meditațiile devin aproape regulă, nu excepție. Prețurile medii pe oră pornesc de la circa 70 de lei și ajung la 110-130 de lei, cu vârfuri de peste 180 de lei pentru pregătirea specifică de Bacalaureat. Elevii care vizează Medicina sau Dreptul plătesc și mai mult: meditațiile pentru admitere pornesc de la 100 de lei pe oră și pot depăși 150-160 de lei.
Aceeași disproporție se vede și la Bacalaureat: profesorii care corectează o lucrare primesc 25 de lei de fiecare, tarif păstrat neschimbat din 2024. Președintele unei comisii de examen dintr-un centru cu până la 100 de candidați câștigă 1.900 de lei pe zi de activitate. Între timp, o familie care își pregătește copilul pentru admitere la o facultate de top poate cheltui lunar 2.000-4.000 de lei doar pe meditații și activități conexe.
Fondul clasei: capitolul care n-ar trebui să existe
Regulamentul școlar stabilește din 2022 că unitățile de învățământ nu mai pot colecta bani de la părinți sub nicio formă, iar noua lege a educației nu prevede nicăieri un „fond al clasei" sau „fond al școlii". Practica a rămas, totuși. Părinții oferă în continuare, anual, între 150 și 1.000 de lei per copil pentru fondul clasei, deși e ilegal.
Cine nu poate ține pasul
Pentru un salariu minim net de puțin peste 2.500 de lei, o singură lună de gimnaziu cu meditații la două materii poate însemna aproape jumătate din venit. Nu e o excepție izolată: 58% dintre familiile ai căror copii sunt integrați în programele educaționale ale organizației Salvați Copiii România nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educație fără un sprijin extern.
Gratuitatea din Constituție rămâne, pe hârtie, neschimbată. Factura reală o completează, în fiecare toamnă, fiecare părinte, din propriul buzunar.
