Albert a început astăzi clasa a cincea. Eu și taică-su l-am dus acolo de mână, deși asta-i mai mult un fel de a spune, pentru că Albert nu mai e la vârsta la care să se țină de mânâ cu părinții. De fapt, i-am stat unul în dreapta, altul în stânga, așa cum facem în fiecare an,de la grădiniță încoace și cum sper că ne va lăsa să facem până la liceu. Și după. Nu contează ce e sau ce va fi între noi doi, copilul trebuie să simtă că mama și tata sunt acolo pentru el.
Albert a avut emoții aseară, a adormit greu și s-a foit toată noaptea. Azi, însă, părea complet schimbat, vesel, sigur pe el. S-a dus imediat la colegii lui, fără să se uite o secundă înapoi.
