Un nou pachet de măsuri propus de premierul Ilie Bolojan prevede eliminarea unor scutiri de la plata contribuției la sănătate (CASS). Astfel, mai multe categorii de persoane care până acum beneficiau de asigurare fără a plăti contribuția de 10% vor trebui să achite această taxă pentru a-și păstra statutul de asigurat. Printre acestea se numără și părinții aflați în concediu pentru creșterea copilului.
Citește și Majorarea TVA și efectele colaterale: ce se întâmplă cu serviciile pentru părinți și copii?
Anterior, erau exceptate de la plata CASS următoarele categorii: soțul/soția sau părinții fără venituri proprii, persoanele persecutate în regimul comunist, șomerii indemnizați, cei aflați în concediu pentru creșterea copilului, beneficiarii venitului minim de incluziune, personalul monahal și pacienții înscriși în programe de sănătate (cu excepția celor oncologici). Cu excepția ultimei categorii, toate aceste persoane vor fi obligate să contribuie la sistemul public de sănătate pentru a beneficia în continuare de servicii medicale.
Conform noii reglementări, cei care nu vor mai fi considerați asigurați vor avea posibilitatea să depună o declarație la Casa de Asigurări de Sănătate și să achite o contribuție anuală de 2.430 de lei – sumă calculată la valoarea a șase salarii minime pe economie. Procedura este similară celei aplicate persoanelor neasigurate care doresc să își încheie opțional o asigurare de sănătate.
Ce categorii de persoane nu vor mai fi scutite de plata CASS
• Soțul, soția sau părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate;
• Persoanele persecutate politic sau etnic, conform legislației reparatorii în vigoare (inclusiv veteranii de război, deportații și persoanele condamnate politic);
• Beneficiarii de indemnizație de șomaj sau alte forme de sprijin acordate din bugetul asigurărilor pentru șomaj;
• Persoanele aflate în concediu de creștere a copilului sau concediu de acomodare în cazul adopțiilor;
• Beneficiarii venitului minim de incluziune;
• Personalul monahal al cultelor religioase recunoscute;
• Bolnavii incluși în programele naționale de sănătate, cu excepția celor diagnosticați cu cancer.
Cum pot redeveni asigurați cei afectați de această măsură
Persoanele care își pierd calitatea de asigurat ca urmare a acestor modificări pot opta să se înscrie în sistemul public de sănătate prin depunerea unei declarații și plata contribuției aferente, calculată la nivelul a șase salarii minime brute pe economie, adică 2.430 de lei pe an.
Plata se va face în două etape:
• 50% din sumă la momentul depunerii declarației;
• Restul de 50% până la data de 25 mai a anului următor.
• Ce alte schimbări mai afectează părinții
• Concediile medicale
• Românii cu diagnostic de boală obișnuită (precum viroze, boli infecțioase, tulburări digestive etc.) care primesc certificat de concediu medical cu o durată de până la 7 zile vor primi doar 55% din salariu, față de 75%, cum se întâmplă acum.
Măsura apare în proiectul de lege ce cuprinde măsurile de austeritate decise de Guvernul Bolojan, document publicat de Ministerul Finanțelor.
Ordonanța austerității propune procente diferențiate pentru plata concediilor medicale, în funcție de totalul zilelor de concediu medical acordate pentru fiecare episod de boală:
• Persoanele care primesc concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă între 8 și 14 zile vor primi 65% din salariu.
• Indemnizația de 75% din salariu rămâne valabilă în cazul persoanelor care primesc de la 15 zile de concediu medical în sus.
• Ordonanța prevede, de asemenea, că românii care suferă de boli cardiovasculare vor primi indemnizație pentru concediu medical în valoare de 75% din salariu, la fel ca până acum.
Durata maximă a concediului medical este de 183 de zile în interval de un an. Pentru anumite afecțiuni grave, perioada poate fi extinsă până la 12 luni.
Alocațiile pentru copii
Cuantumul alocațiilor de stat pentru copii se menține în anul 2026 la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025. Astfel sumele primite lunar ca alocaţie de stat pentru copii rămân:
• 719 lei/lună – pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap;
• 292 lei/lună – pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani, precum și pentru tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani și care urmează cursurile învățământului liceal sau profesional;
• 719 lei/lună – pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și 18 ani, în cazul copiilor cu handicap.
Bursele pentru elevi
Bursele de merit se vor acorda pentru 15% dintre elevii fiecărei clase, în ordine descrescătoare a mediilor, pe noi criterii de departajare, până la pragul mediei de 9,50. Asta va însemna, în medie, 4 elevi într-o clasă. În prezent, pragul este de 30% (7-8 elevi într-o clasă) și media 9,50 pentru anul școlar anterior acordării.
Conform proiectului publicat:
„După articolul 108 se introduce un nou articol, art. 1081, cu următorul cuprins:
”Art. 1081 – (1) Elevii de la cursurile cu frecvență de zi din învățământul preuniversitar de stat obligatoriu beneficiază de burse. Metodologia-cadru de acordare a burselor și cuantumul acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației și Cercetării, la propunerea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar.
(2) Bursele care se acordă elevilor din sistemul de învățământ preuniversitar de stat sunt:
• a) bursă de merit;
• b) bursă socială;
• c) bursa tehnologică, pentru elevii care frecventează învățământul profesional”
