Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Amintiri din copilărie (galerie foto)
Vârsta de școală și „pregătirea" de acum 100 de ani: prin ce era diferită școala de atunci față de cea de azi
Un părinte de azi trece printr-un adevărat protocol înainte ca fiul sau fiica lui să pună piciorul în clasa pregătitoare: evaluări de dezvoltare, eventual un certificat medical dacă vrea o amânare, discuții cu educatoarea despre cât de „pregătit" e copilul emoțional și cognitiv. Acum un secol, nimic din toate astea nu exista. Vârsta la care mergeai la școală era stabilită prin lege, iar „pregătirea" însemna, în cele mai multe familii, pur și simplu cât de mult putea copilul să ajute acasă înainte să plece la clasă.
Masă caldă la școală în 2026: ce trebuie să știe părinții despre programul național
De la 8 ianuarie 2026, banii alocați zilnic pentru masa unui copil dintr-o școală sau grădiniță inclusă în program au crescut la 16,5 lei, de la 15 lei anul trecut. Suma pare mică, dar programul din spatele ei — „Masă sănătoasă", cum se numește oficial, deși majoritatea îl știu drept „masa caldă" — a ajuns anul acesta la un buget de 1,531 miliarde de lei, cu aproape 40% mai mult decât în 2025.
"Nu vreau să-mi îmbrac copilul în uniformă. Copilăria e, poate, singura perioadă în care hainele pot fi doar ale lui" - Argumente pro și contra uniforma școlară
Un proiect depus la Senat de deputatul PSD Iulian-Alexandru Badea readuce subiectul în Parlament: modifică Legea învățământului preuniversitar 198/2023 și ar da conducerii fiecărei școli dreptul de a cere uniforma obligatorie, cu subvenții pentru familiile cu venituri mici, posibil chiar din anul școlar 2026-2027. Nu e vorba de o uniformă impusă automat, la nivel național, în toate școlile, ci de o opțiune pe care fiecare unitate de învățământ ar putea-o activa. E a treia sau a patra inițiativă de acest fel din ultimii ani, dar vine cu un element nou: statul ar urma să plătească, integral sau parțial, uniforma copiilor din familii defavorizate.












