Anul acesta, la școala nouă, Albert nu a mai avut serbare. Au organizat, în schimb, un târg de Crăciun, unde copiii au vândut prăjituri și felicitări făcute de ei, iar banii obținuți i-au donat unei familii care avea mare nevoie de ajutor.
La finalul târgului, fiecare clasă a cântat câte un colind, pe scena improvizată în sala de sport. Deși atmosfera era relaxată, am văzut printre colegii lui Albert o fetiță care privea îngrijorată scena și ezita să stea cu toți ceilalți. Venise însoțită de tatăl ei, doar că în momentul respectiv nu era prin preajmă. M-am apropiat de ea:
Ana, ești ok?
Si-a întors privirea spre mine și am simțit să o mângâi ușor pe spate.
Mi-e teamă să cânt acolo, nu am mai cântat la microfon, mi-a spus. Dacă...
Citește mai mult pe ruxandraluca.ro
