Se estimează că aproximativ 1 din 9 proaspete mămici se confruntă cu depresia postnatală, cunoscută și sub numele de depresie postpartum. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), depresia postpartum poate afecta alăptarea, cât și legătura dintre mamă și bebeluș.
OMS spune că alăptarea nu reprezintă doar hrănirea bebelușului care implică creșterea și dezvoltarea lui, ci ajută și la sănătatea mentală a mamei.
În timp ce termenul „postpartum” se referă la primele 4-6 săptămâni după naștere, experții consideră că depresia postpartum se poate dezvolta până la un an după naștere.
Cercetătorii au evaluat 113 mame și copiii lor și au urmărit simptomele depresive materne. Datele colectate au arătat că legătura afectuoasă dintre mamă și copil diferă în funcție de dispoziția mamei, precum și de modalitatea de hrănire a bebelușului (alăptare sau lapte formulă).
Bebelușii ai căror mame care se confruntă cu depresia postpartum care au fost hrăniți cu lapte formulă au prezentat modele de activitate cerebrală diferite față de ceilalți bebeluși care erau alăptați.
Essica Madden, medic pediatru, neonatolog și director medical al Aeroflow Breastpumps, nu a fost surprinsă de rezultatele studiului. „Totul are o legătură. Cu cât o mamă este mai relaxată și calmă în timpul alăptării, cu atât este mai mare probabilitatea ca ea să fie afectuoasă cu bebelușul ei”, spune ea.
Doar simplul fapt de a avea nou-născutul pe piept reduce nivelul de stres și anxietate și poate face ușoară alăptarea. Acest lucru face minuni pentru sănătatea mentală și bunăstarea mamei.
Există, de asemenea, și un factor important în procesul alăptării – oxitocina, așa-numitul „hormon al dragostei” și unul dintre principalii hormoni produși în corpul mamelor, în timpul alăptării.
► Citește și: “Alăptarea a fost o luptă emoțională dureroasă”. De ce aleg unele femei să nu alăpteze
„Este bine cunoscut faptul că oxitocina favorizează senzația de bunăstare și legătura mamă-copil”, spune dr. Madden. "Deci, are sens faptul că mamele care alăptează ar avea simptome mai puțin depresive în timp ce își hrănesc bebelușii datorită nivelulul ridicat de oxitocină pe care o experimentează."
Dr. Madden subliniază că majoritatea mamelor din studiu erau din clasa mijlocie, cu studii superioare și căsătorite.
Alăptarea poate fi o provocare pentru multe proaspete mămici
Desigur, alăptarea nu este un tratament pentru depresie și poate fi foarte provocatoare, așadar reprezintă o sursă mare de stres pentru proaspetele mămici. În calitate de consultant în alăptare, Dr. Madden vede acest lucru frecvent.
Dacă o mamă se confruntă cu stres în ceea ce privește provocările produse de alăptare, dr. Madden o încurajează să se concentreze pe timpul de calitate petrecut cu bebelușul, în special pe contactul „piele pe piele”.
► Citește și: Presiunea de a alăpta exclusiv distruge sănătatea mentală a mamelor
Studiul recent este o dovadă în plus că mamele trebuie să conștientizeze că există o legătură între problemele de alăptare și simptomele depresive.
Din experiența doctorului Madden, este des întâlnit faptul că noile mame care se confruntă atât cu probleme de alăptare, cât și cu depresia postpartum să dorească să înceteze alăptarea exclusivă.
► Citește și: Legătura dintre oxitocină și alăptare
„Pot exista beneficii mari chiar și dacă îți alăptezi mai rar copilul, chiar dacă este o dată sau de două ori pe zi”, spune dr. Madden.
