Nu e niciodată prea devreme. Cercetările arată că obiceiurile financiare se formează până la vârsta de 7 ani — dar majoritatea părinților din România nu au niciun instrument practic la îndemână. Iată ce există cu adevărat în 2026.
De ce contează vârsta de start
Înainte de liste cu aplicații, un context care schimbă perspectiva: un studiu al Universității Cambridge, citat de Cambridge Money Advice Service, arată că obiceiurile financiare de bază sunt conturate până la vârsta de 7 ani. Nu vorbim de calcule sau investiții — vorbim de reflexe: că banii se câștigă, că au o limită, că există o diferență între ce vrei și ce poți cumpăra acum.
România nu predă educație financiară sistematic în școli. Parlamentul a instituit prin lege „Ziua educației financiare" pe 11 aprilie, iar Ministerul Educației a organizat întâlniri punctuale în școli — dar ore dedicate în programă nu există. Asta înseamnă că sarcina cade, în practică, pe umerii părinților.
Vestea bună: există instrumente concrete, unele disponibile chiar și în România, care fac conversația despre bani mai ușoară și mai eficientă decât orice discurs la masa de seară.
Citește și Cum îi înveți pe copii valoarea banilor? 6 sfaturi de la o mamă milionară
Ce înțelege un copil și când
Înainte de a instala orice aplicație, e util să știi ce poți transmite efectiv la fiecare vârstă — altfel riscă să devină un joc fără sens.
3–5 ani înțeleg că banii se folosesc pentru a cumpăra lucruri și că există o diferență între „vreau" și „avem". Nu înțeleg valoarea abstractă a sumelor. Instrumentele potrivite: pușculițe fizice, jocuri de rol la magazin, monede reale pe care să le numere.
5–7 ani pot face legătura între muncă și recompensă, pot economisi pentru un obiectiv concret pe termen scurt (câteva zile, maximum o săptămână) și înțeleg că banii „se termină". Instrumentele potrivite: sisteme vizuale de economisire, primele sarcini casnice remunerate, aplicații simple cu „pușculiță digitală".
7–12 ani pot gestiona un buget mic, pot compara prețuri, pot planifica economii pentru un obiectiv pe câteva săptămâni și înțeleg că banii pot „crește" prin dobândă — dacă e explicat concret. Instrumentele potrivite: aplicații cu funcții de economisire și liste de sarcini, carduri prepaid pentru copii cu control parental.
Aplicații disponibile în România
Acesta este punctul în care mulți părinți se lovesc de o realitate neplăcută: majoritatea aplicațiilor populare la nivel internațional (Greenlight, FamZoo, Acorns Early) nu funcționează în România, deoarece necesită conturi bancare americane sau britanice și carduri locale emise în acele țări.
Iată ce funcționează efectiv pentru un copil din România în 2026:
Revolut <Kiddie> (Revolut Junior / <18)
Vârstă recomandată: 7–12 ani | Preț: inclus în contul Revolut al părintelui (Standard gratuit)
Revolut Junior este cel mai accesibil punct de intrare pentru părinții din România care deja folosesc Revolut. Copilul primește propriul cont și card, iar părintele vede în timp real fiecare tranzacție și poate seta limite. Funcțiile „Sarcini" și „Obiective" permit conectarea directă între o activitate realizată (sarcini casnice) și o recompensă bănească, plus setarea unui target de economisire vizibil pentru copil.
Ce lipsește față de aplicațiile internaționale specializate: conținut educațional structurat, lecții, jocuri sau explicații despre conceptele financiare. Revolut Junior este un instrument de gestiune, nu o platformă de educație în sine. Funcționează cel mai bine combinat cu discuții active ale părintelui.
Disponibil în România: Da, inclusiv card fizic livrat în România
Bankaroo
Vârstă recomandată: 6–12 ani | Preț: gratuit (versiune de bază) / ~$2,99/lună pentru Premium
Bankaroo funcționează ca o bancă virtuală pentru copii — fără bani reali, fără card fizic. Părintele joacă rolul băncii: când copilul primește bani de buzunar sau câștigă o recompensă, suma este introdusă manual în aplicație. Copilul vede soldul, poate seta obiective de economisire și urmărește progresul vizual.
Absența banilor reali este, în același timp, un avantaj și un dezavantaj. Avantaj: copilul mic (6–8 ani) lucrează cu concepte fără riscul de a cheltui efectiv. Dezavantaj: lecția despre consecințele reale ale cheltuielilor se pierde. Interfața este simplă, funcționează pe web și iOS, și este aliniată cu curriculumul școlar din mai multe țări.
Disponibil în România: Da, funcționează fără cont bancar local
PiggyBot
Vârstă recomandată: 5–10 ani | Preț: gratuit
Una dintre cele mai simple aplicații de pe piață, PiggyBot funcționează exact ca o pușculiță digitală cu mai multe „sloturi": economii, cheltuieli, donații. Fără bani reali, fără card, fără conexiune bancară. Părintele introduce manual sumele, copilul urmărește vizual unde se duc banii.
Este ideal pentru vârsta de 5–7 ani tocmai pentru că e radical de simplu. Nu copleșește cu funcții, iar vizualizarea clară a celor trei categorii (cheltuiești, economisești, dăruiești) introduce instinctiv un model de bugetare pe care copilul îl va folosi toată viața.
Disponibil în România: Da (iOS, Android)
KidsFinance
Vârstă recomandată: 7–14 ani | Preț: disponibil în App Store și Google Play, model freemium
Singura aplicație dedicată educației financiare pentru copii dezvoltată cu referință explicită la piața din România. Promovează educația financiară folosind bani reali, prin asocierea unui card bancar preplătit pentru copii. Funcționează pe modelul joc interactiv între părinți și copii prin intermediul aplicației mobile — copilul primește sarcini, le îndeplinește, câștigă recompense gestionate în aplicație.
Este mai puțin mediatizată decât alternativele internaționale, dar are avantajul că a fost gândit pentru contextul local.
Disponibil în România: Da
Școala de Bani (BCR) — pentru context și conversație
Vârstă recomandată: 6–12 ani (ateliere) | Preț: gratuit
Nu este o aplicație în sensul clasic, dar merită menționată ca resursă. BCR rulează programul național „Școala de Bani" cu ateliere în grădinițe și școli (40–45 de minute), în care copiii învață prin jocuri diferența dintre nevoi și dorințe, importanța economisirii și gestionarea unui buget simplu. Înscrierea se face prin scoaladebani.ro.
Aplicații internaționale: ce poți și ce nu poți folosi din România
Dacă citești recenzii internaționale, vei întâlni constant trei nume: Greenlight, FamZoo și Acorns Early (fostul GoHenry). Sunt cele mai bine evaluate aplicații la nivel global pentru educație financiară pentru copii — dar niciuna nu funcționează oficial în România.
Greenlight (de la $5,99/lună pentru până la 5 copii) oferă cel mai complet ecosistem: card de debit pentru copii, control parental granular pe categorii de magazine, jocuri educaționale integrate (Level Up™), posibilitatea de a investi cu $1 și urmărire a locației. Disponibil doar în SUA.
FamZoo (de la $2,50/lună plătit anual) are o abordare unică: părintele devine „banca familiei", poate percepe dobândă la datorii, poate împrumuta bani copilului cu dobândă și poate factura copilul pentru cheltuieli comune (abonament telefon, de exemplu). O simulare remarcabilă a economiei reale. Disponibil doar în SUA și Canada.
Acorns Early ($5/lună per copil sau inclus în abonamentul Acorns Gold de $12/lună) excelează prin conținut educațional gamificat — lecțiile Money Missions sunt organizate pe niveluri de vârstă și recompensează progresul. Disponibil în SUA și Marea Britanie.
Dacă ești un părinte român cu cont bancar în UK sau SUA (de exemplu, ai trăit sau lucrezi acolo), aceste aplicații devin o opțiune reală. Altfel, rămâi la variantele de mai sus.
Ce funcționează și fără nicio aplicație
Aplicațiile sunt instrumente, nu soluții. Cercetările în domeniu sunt clare: cel mai puternic factor în educația financiară a copilului este comportamentul financiar al părintelui, nu aplicația pe care o folosește.
Câteva metode dovedite pentru vârsta 3–12 ani care nu necesită nicio tehnologie:
Pușculița cu trei compartimente — economii, cheltuieli, donații. Fizică, transparentă, cu monede reale. Funcționează pentru 4–8 ani mai bine decât orice aplicație, pentru că copilul vede și atinge banii.
Alocația legată (parțial) de sarcini — nu toate sarcinile casnice trebuie plătite (curățenia camerei proprii este o responsabilitate, nu un serviciu), dar unele sarcini suplimentare pot fi remunerate. Distincția între responsabilitate și muncă suplimentară este ea însăși o lecție valoroasă.
Regulamentul „dormit o noapte" — înainte de orice cumpărătură neplanificată, copilul (și părintele) dorm o noapte. Dacă a doua zi dorința e la fel de mare, se cumpără. Introduce impulsul de a reflecta înainte de a cheltui.
Magazinul de acasă — o cutie cu mici premii (carte, joc, activitate preferată) pentru care copilul „cumpără" cu puncte câștigate. Introduce conceptul de valoare relativă și alegere în condiții de buget limitat.
Ce îți spune știința despre vârsta ideală de start
Nu există o vârstă prea mică pentru primele conversații despre bani — există doar o abordare nepotrivită pentru vârstă. Studiile citate de Cambridge University Press și de National Endowment for Financial Education (NEFE) arată că:
Copiii care primesc alocație și sunt implicați în decizii simple de cumpărare înainte de 10 ani au, la 18 ani, o rată semnificativ mai mare de economisire și un nivel mai scăzut de datorie față de cei care nu au primit niciun fel de educație financiară timpurie.
Conversația despre bani nu trebuie să fie formală. Se poate întâmpla la supermarket, la bancomat sau când copilul întreabă de ce nu cumperi ceva. Instrumentele — aplicații sau pușculițe — sunt doar structura. Conversația e lecția reală.
Citește și Cum să îți înveți copilul valoarea banilor de mic. Sfaturi pentru fiecare vârstă
