Inteligența artificială a intrat deja în viața de zi cu zi a familiilor române. Părinții o folosesc pentru a pregăti teme cu copiii, pentru a căuta simptome, pentru a scrie cereri la școală sau pentru a găsi rapid răspunsuri la întrebări pe care altădată le-ar fi pus medicului sau dirigintelui. E rapidă, disponibilă oricând și, de cele mai multe ori, sună convingător.
Tocmai de aceea merită o privire mai atentă la situațiile în care această încredere poate deveni o problemă.
1. Când cauți simptome sau sfaturi medicale pentru copilul tău
Primul reflex al multor părinți când copilul are febră, o erupție cutanată sau se plânge de dureri de burtă este să deschidă un chatbot și să descrie simptomele. Răspunsul vine imediat, e structurat și pare informat.
Problema e că AI nu poate examina copilul, nu îi cunoaște istoricul medical, nu știe că a luat antibiotice acum două săptămâni și nu poate face distincția dintre o viroză banală și un debut de apendicită. Poate oferi informații generale despre boli, dar nu poate diagnostica — iar în medicină, mai ales pediatrică, contextul schimbă complet tabloul clinic.
În România, accesul la un medic de familie sau la un pediatru poate fi dificil — programări lungi, cabinete supraaglomerate, urgențe care nu se rezolvă rapid. Tentația de a înlocui consultul cu o întrebare adresată unui chatbot e înțeleaptă. Dar tentația e periculoasă tocmai acolo unde sistemul e mai fragil.
2. Când copilul folosește AI pentru teme și tu nu știi cum
Aproape jumătate dintre părinții români plătesc meditații — costul mediu anual al meditațiilor a ajuns la peste 6.000 de lei pe copil, potrivit unui studiu Salvați Copiii din 2025. Motivul principal: școala nu mai ajunge. Într-un astfel de context, AI-ul pare o soluție accesibilă și gratuită.
Și poate fi — dacă e folosit corect. Problema apare când copilul nu îl folosește ca instrument de înțelegere, ci ca mașinărie de produs răspunsuri. Un elev de gimnaziu care dictează subiectul eseului unui chatbot și copiază rezultatul nu a învățat să argumenteze, să structureze sau să gândească — a învățat să externalizeze. La examen, unde AI-ul nu intră, rămâne singur cu un deficit real.
Părinții care nu știu exact cum funcționează aceste instrumente nu pot nici evalua dacă copilul le folosește util sau le abuzează. A înțelege diferența dintre „AI ca profesor de rezervă" și „AI ca înlocuitor al gândirii" e una dintre competențele parentale noi pe care le cere 2026.
3. Când întrebi AI despre sistemul educațional românesc
Structura anului școlar, regulamentele de notare, drepturile elevilor, procedurile de contestație la Evaluarea Națională — acestea se schimbă frecvent în România, uneori chiar în cursul unui an școlar. AI-ul este antrenat pe date care au un termen de valabilitate și nu are acces în timp real la ordinele ministeriale, la hotărârile de guvern sau la modificările de ultim moment.
Un părinte care se bazează pe informații furnizate de un chatbot pentru a lua o decizie legată de înscrierea la liceu, de opțiunile de contestație sau de drepturile copilului la un examen național riscă să acționeze pe baza unor reguli care nu mai sunt valabile. Inspectoratele județene, site-ul Ministerului Educației și secretariatele școlilor rămân singurele surse de autoritate în astfel de situații.
4. Când cauți resurse de sănătate mintală sau suport psihologic
Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților a devenit un subiect tot mai prezent în dezbaterea publică românească. Studiile din 2025 arată că părinții sunt din ce în ce mai îngrijorați de bunăstarea emoțională a copiilor — presiunea școlară, rețelele sociale și efectele pandemiei s-au suprapus într-un mod pe care mulți familii nu știu cum să îl gestioneze.
AI-ul poate oferi informații generale despre anxietate, depresie sau tulburări de comportament la copii. Poate fi un punct de plecare pentru un părinte care nu știe de unde să înceapă. Dar nu poate evalua severitatea unui simptom, nu poate face o intervenție terapeutică și nu poate înlocui relația cu un psiholog sau psihoterapeut. Mai mult, răspunsurile generice pot da părinților o falsă senzație de control asupra unei situații care necesită evaluare profesională.
5. Când îi lași copilul să interacționeze cu AI fără să știi ce date lasă în urmă
Un raport internațional recent a arătat că mai multe platforme AI colectează datele conversațiilor utilizatorilor pentru a-și antrena modelele și că unele păstrează aceste date pe termen nelimitat. Patru din șase companii analizate includeau în mod implicit și datele conversațiilor copiilor.
În România, conștientizarea acestor riscuri este scăzută. Puțini părinți citesc termenii și condițiile platformelor AI pe care le lasă la îndemâna copiilor — sau pe care le folosesc ei înșiși pentru a discuta despre sănătatea, comportamentul sau situația școlară a copilului. Orice informație personală introdusă într-un chatbot — un diagnostic, o situație familială, o problemă de comportament — poate deveni parte dintr-un set de date folosit în scopuri pe care utilizatorul nu le cunoaște și nu le-a aprobat.
6. Când răspunsul sună perfect, dar nu l-ai verificat
AI-ul are un defect structural important: nu știe când greșește. Generează răspunsuri plauzibile, bine formulate și cu aer de autoritate indiferent dacă informația e corectă sau nu. Spre deosebire de un medic sau un profesor, nu spune „nu știu" — produce un răspuns și îl livrează cu aceeași siguranță indiferent de acuratețea lui.
Pentru părinții care navighează deja un sistem educațional în care, potrivit studiului Ipsos din 2025, doar 12% dintre români consideră că educația este de calitate, și un sistem medical suprasolicitat, AI-ul poate părea o insulă de competență și ordine. Tocmai de aceea, scepticismul e mai important decât entuziasmul. Un răspuns convingător nu e un răspuns corect — și în deciziile care îl privesc pe copilul tău, diferența contează.
AI-ul nu e o amenințare și nici o soluție universală. E un instrument — util, accesibil și în continuă îmbunătățire — care funcționează bine în unele contexte și rău în altele. Ca orice instrument, valoarea lui depinde de cel care îl folosește și de luciditatea cu care e tratat. Părinții care înțeleg atât ce poate face, cât și ce nu poate face, sunt cei mai bine poziționați să îl folosească în avantajul copiilor lor.
Citește și 9 moduri în care părinții pot folosi ChatGPT pentru a-și face viața mai ușoară
