De Ziua Îndrăgostiților, am ales să sărbătoresc alături de copilul meu

Ziua Îndrăgostilor – Ziua în care celebrăm iubirea, alături de sufletul pereche, alături de cel care ne e sprijin, înțelegere, iubire, prietenie, încredere.

Dar dacă Acela nu mai e? Dacă sufletul pereche a simțit într-o zi să plece, să nu mai lupte, să nu mai fie sprijin, pentru că a obosit, să nu mai fie înțelegere, pentru că nu se mai înțelege pe sine, să nu mai fie iubire, pentru că iubirea nu există, și nici prietenie sau încredere, pentru că... altcineva?!

Dacă ți-e sufletul sfărâmat, ce faci cu el? Îi arunci o mână de ajutor, să se lipească la loc, sau îl lași în prăpastie, în barca ce stă să se scufundă?
Eu am ales să îl scot de acolo, să îi reamintesc că e bun, că e frumos, că merită iubire. Am ales să îl scot de acolo, cu toată durerea resimțită, și să îi arăt că se poate.

Așa că m-am uitat în jur... Am pus lupa pe tot ceea este frumos în jurul meu și în mine și am început să mă bucur. Am început să mă bucur de mine, de tot ceea ce sunt, dar, mai mult decât de orice, am început să mă bucur de tot ceea ce am. Și l-am văzut acolo pe el, pe copilul meu, născut din iubire!

Așa că, de Ziua Îndrăgostiților, am ales să sărbătoresc alături de copilul meu! De mine și de copilul meu...

De cel născut din iubire
De cel care iubește necondiționat
De cel care zâmbește când mă vede
Care spune mi-a fost dor...
Care îmbrățișează din senin
Care râde din inimă și care te face să râzi din inimă, chiar dacă ea e bucăți.
De cel pentru care iubirea nu are sfârșit.

Am ales să stăm împreună la un pahar de suc, să povestim, să râdem colorat, să ne alintăm, să ne îmbrățișăm la ceas de seară și să ne spunem cât de mult ne iubim!

Da, de Ziua Îndrăgostiților, am ALES să sărbătoresc alături de copilul meu! Pentru că dacă cel pe care îl credeam sufletul pereche nu mi-a dat de ales, în ceea ce îl privește, o alegere mi-a fost totuși, dat, să fac: să pretind că nu e o zi specială și să nu văd iubirea dintre cei din jur sau să îmi șterg lacrimile, să văd oameni care se iubesc și să văd iubirea care mie mi-a rămas și care, Doamne, e atât de frumoasă...