Azi am învățat un lucru: probabilitatea ca un comportament sa fie scos din obișnuința noastră este de 80% dacă acesta este neconfirmat.
De exemplu: dacă eu nu alerg dar intru într-un grup de oameni care aleargă, probabilitatea de a mă apuca de alergat este de 80%.
Și dacă, copilul meu o ajută pe soră-sa să-și pună haina în cuier și eu nu-i confirm comportamentul, probabilitatea ca data viitoare să o mai ajute scade cu 80%. Până când comportamentul este înregistrat în cortexul prefrontal ca experiență și atunci, devine un automatism.
Și dacă, copilul meu în parc bate un alt copil, iar comportamentul lui este neconfirmat (ca eronat) probabilitatea ca acesta să nu renunțe la acel comportament este de 80%. Un copil care asistă la violență domestică repetată în mediul de dezvoltare are probabilitatea ca el să devină un transmițător al acestui tip de comportament în proporție de 80%.
Dacă copilului îi este repetat la nesfârșit că e prost, neatent, agitat, rău, bătăuș, etc probabilitatea să adopte un comportament inadecvat în societate este de 80%.
Dacă dorim să schimbăm guvernul în țara asta avem datoria de a confirma comportamentul de a se merge la vot. Dacă nu, probabilitatea de a nu se merge la vot este de 80%.
Diferența e la nivel de 80%. Între bine și rău. Potrivit și nepotrivit. Adecvat și neadecvat.
În momentul în care acceptăm un comportament neadecvat, probabilitatea să se repete este de 80%.
Avem puterea de a face diferența în noi, în copiii noștri și în ceilalți în proporție de 80%.
Citește mai mult pe mamipetocuri.ro!
