Să fie vreo 3 ani și ceva de când am lăsat-o pentru prima dată pe Beti la creșă. Avea puțin peste 10 luni. Dacă știam ce mă așteaptă după, mi-aș fi luat o bonă part time, iar cu banii plătiți pe grădiniță mă duceam la psiholog. Garantat, eram mult mai câștigată!
Dar dacă ar ști omul ce-l așteaptă mâine…
Citeşte şi Începerea grădiniţei, primul moment dificil din viaţa copiilor
Citeşte şi Vai, nu merg copiii la școală. Serios, voi știți cât costă rechizitele?
Citeşte şi Pregătiri pentru școală. (Cum să) Nu faceți cumpărături inutile
Citeşte şi Cum facem o tranziție lină și blândă de la vacanță la grădiniță
Citeşte şi Prima zi de grădiniţă. Cum să calmezi temerile copilului, dar şi pe ale tale
Se împlinesc 3 ani și câteva luni de când Beti plânge în fiecare dimineață când o las la grădiniță. De la 10 luni până în prezent am schimbat ceva grădinițe și educatoare. Private, de stat, educatoare mai tinere, mai în vârstă, cu loc de joacă afară sau fără, cu mâncare bio sau nebio. A plâns într-una și de fiecare dată când o lăsam dimineața. Seara nu se mai dădea plecată, dar cu ce mă încălzea pe mine, când eu aveam de la prima oră a dimineții ziua deja bușită?
(…)
Citeşte mai mult pe mamipetocuri.ro
Sursa foto: Free pik
